3 definiții pentru gășcar
Explicative DEX
gășcár, -ăreásă m., pl. f. ese. Acela saŭ aceĭa care posedă o gașcă saŭ face parte dintr’o gașcă. V. ortac.
gășcărésc, -eáscă adj. (d. gășcar, ca lăutăresc, pescăresc, d. lăutar, pescar). De gașcă: spirit gășcăresc. – Fals gășcar (ca’n Arh. 1932, 105), după cum ar fi fals societate lăutară orĭ sfoară pescară.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Argou
gășcar, -ă, gășcari, -e adj. 1. sociabil. 2. înțelegător, cumsecade.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: gășcar
gășcar adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)