GUSTATÍV, -Ă, gustativi, -e, adj. (Fiziol.) Care aparține gustului (I), privitor la gust, care provoacă senzația de gust. – Din fr. gustatif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GUSTATÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de gust; legat de gust. /<fr. gustatif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GUSTATÍV, -Ă adj. Referitor la gust, al gustului. [< fr. gustatif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GUSTATÍV, -Ă adj. referitor la gust. (< fr. gustatif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

gustatív adj. m., pl. gustatívi; f. sg. gustatívă, pl. gustatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*gustatív, -ă adj. (d. gustat; fr. gustatif). Fiziol. Al gustuluĭ, relativ la gust. Nervu gustativ, care transmite sensațiunea [!] gustuluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink