GUMÁT, -Ă, gumați, -te, adj. Acoperit cu gumă (1), cu cauciuc, cu clei, cu lipici etc. – V. guma.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

gumát adj. m., pl. gumáți; f. sg. gumátă, pl. gumáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GUMÁ, gumez, vb. I. Tranz. A aplica un strat de gumă (1) sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. ♦ A aplica un strat de clei, lipici etc. pe dosul unei etichete, unei mărci poștale etc., în vederea lipirii acestora pe ceva. – Din gumă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A GUMÁ ~éz tranz. 1) (obiecte) A acoperi cu un strat subțire de gumă. 2) (etichete, mărci poștale, timbre etc.) A trata cu clei în vederea lipirii. /Din gumă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GUMÁ vb. I. tr. 1. A întinde un strat de cauciuc pe un obiect. 2. A aplica un strat de clei pe spatele unei etichete, al unei mărci poștale etc. [Cf. fr. gommer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GUMÁ vb. tr. 1. a aplica un strat de gumă sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. 2. a aplica un strat de clei, de lipici, pe dosul unei etichete, mărci poștale etc. (după fr. gommer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

gumá vb., ind. prez. 1 sg. guméz, 3 sg. și pl. gumeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*guméz v. tr. (d. gumă, ca fr. gommer, d. gomme). Amestec saŭ ung cu gumă: apă gumată, hîrtie gumată (ca a timbrelor).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink