GUMÁJ, gumaje, s. n. Acțiunea de a guma și rezultatul ei; gumare. – După fr. gommage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GUMÁJ ~e n. 1) Operație de acoperire a unor obiecte cu un strat subțire de gumă. 2) Strat de gumă aplicat pe un obiect. /<fr. gommage
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GUMÁJ s.n. Aplicare a unui strat de cauciuc pe suprafața unui obiect; gumare. [Cf. fr. gommage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GUMÁJ s. n. gumare. (după fr. gommage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GUMÁJ s. v. gumare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gumáj s. n., pl. gumáje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink