GULERÁT, -Ă, gulerați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Peior.) (Persoană) care poartă guler (scrobit). ♦ (Funcționar, militar) care este îmbrăcat în uniformă; fig. (persoană) care aparținea claselor dominante (având o atitudine arogantă, sfidătoare). 2. Adj. (Despre animale) Care are o dungă albă în jurul gâtului. – Din guler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GULERÁT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival Care poartă guler înalt și scrobit; cu guler înalt și scrobit (la îmbrăcăminte). 2) înv. depr. Care făcea parte din pătura socială dominantă. 3) (despre animale) Care are o dungă (de obicei de altă culoare) în jurul gâtului. /guler + suf. ~at
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gulerát adj. m., s. m., pl. guleráți; f. sg. gulerátă, pl. guleráte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gulerát, -ă adj. Care are guler, vorbind maĭ ales de ceĭ în uniformă. Iron. Cĭocoĭ gulerat, agent fiscal în uniformă: am plătit ca să nu maĭ văd gulerațiĭ ceĭa la poarta mea! Cîne [!], porumb gulerat, care are în prejuru [!] gîtuluĭ păr saŭ pene de altă coloare [!].
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PLOIER GULERAT MÍC s. v. prundăraș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink