gugúș, gugúși, s.m. (reg.) 1. turturică. 2. (fig.) om prost.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gugúș (rar) și guguștúc¹ m. (bg. guguška, turturică, d. un masc. inuzitat guguš, care vine d. gugúkam, gúkam, gunguresc; turc. kusgukuk, porumb sălbatic, un fel de cuc). Munt. Olt. Turturică. Fig. (după guguman). Om prost. – În Mold. sud rar guguștĭuc, porumb sălbatic (columba palumbus).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: 1. În original, greșit: gusuștuc. - LauraGellner