GUELF, guelfi, s. m. (În sec. XII-XV) Membru al unei grupări politice din Italia, care sprijinea pe papi împotriva împăraților germani și a ghibelinilor. – Din it. guelfo, fr. guelfe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

guelf s. m., pl. guelfi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GUELFI s.m.pl. (Ist.) 1. Partizani ai unei fracțiuni politice a nobilimii de la Florența, care susțineau în sec. XIII candidatura unui principe din casa de Bavaria la tronul Imperiului Roman contra partidei casei Hohenstaufen. 2. Partizani ai politicii teocratice a papei, împotriva intereselor partidei favorabile împăratului în Italia sec. XII-XV. [Sg. guelf, var. ghelfi s.m.pl. / < it. guelfo, cf. Guelfo al IV-lea – duce al Bavariei, capul familiei Welf].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GUELFI s. m. pl. partizani ai unei fracțiuni politice din Italia feudală, formată din păturile comerciale și meșteșugărești care sprijineau pe papi împotriva împăraților germani și a ghibelinilor. (< it. guelfo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink