grumb, -ă, grumbi, -e, adj. (înv.) grosolan, necioplit, ordinar.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

grumb (-bă), adj. – Grosolan, necioplit, vulgar. Sl. grąbŭ (Byhan 313; DAR), cf. bg., sb. grub. – Der. grumbav, s. m. (înv., calfă de proastă speță).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

grumb adj. m., pl. grumbi; f. sg. grumbă, pl. grumbe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grumb, -ă adj. (vsl. grombŭ. V. grobian). Vechĭ. Necĭoplit, grosolan, ordinar. Azĭ Trans. Pîne [!] grumbă, pîne neagră, pîne proastă (care, de alt-fel, e maĭ gustoasă).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

grobián, -ă saŭ -că s. și adj., pl. ĭenĭ, ĭence (rus. grubiĭánŭ, -nka, pol. grubian și grobian, sîrb. grubiĭán, d. germ. grobian, om mojic, necĭoplit, rudă cu vsl. grombŭ, rom. grumb, necĭoplit). Trans. Mold. Mojican, necĭoplit, fără maniere. – Și grubian. V. grosolan.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink