GROZĂVÍ, grozăvesc, vb. IV. Refl. (Fam. și depr.) A avea o impresie exagerat de bună despre propriile însușiri (și a face caz de ele); a se lăuda. – Din grozav.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE GROZĂVÍ mă ~ésc intranz. fam. depr. A face pe grozavul; a-și da aere (având o părere exagerată despre propria persoană). /Din grozav
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GROZĂVÍ vb. v. îngâmfa.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GROZĂVÍ vb. v. deforma, desfigura, poci, schimonosi, sluți, strâmba, urâți.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grozăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grozăvésc, imperf. 3 sg. grozăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. grozăveáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grozăvésc (mă) v. refl. (d. grozav). Mă fac grozav, îmĭ daŭ aere de om grozav.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

grozăvi, grozăvesc v. r. (peior.) a avea o impresie exagerat de bună despre propriile sale calități; a se lăuda în mod exagerat
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink