GROOM s.m. v. grom.
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*groom m. (fr. [d. engl.] groom, citit grum). Barb. Lacheŭ care te întovărășește călare orĭ ține hățurile trăsuriĭ cînd te daĭ tu jos orĭ șade pe capră ca vizitiu și deschide ușa cupeuluĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
groom s. 1979 (cuv. engl.) Servitor tânăr, în hoteluri mai ales v. supercivilizație [pron. grum]
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink