GREFÁ, grefez, vb. I. Tranz. (Med.) A face o grefă2; a aplica o grefă2. – Din fr. greffer.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A GREFÁ ~éz tranz. med. (organe, țesuturi) A substitui printr-o grefă. /<fr. greffer
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GREFÁ vb. I. tr. 1. (Med.) A face o grefă2. 2. (Fig.) A introduce, a insera. [< fr. greffer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GREFÁ vb. tr. 1. a transplanta o grefă2. 2. (fig.) a introduce, a insera. (< fr. greffer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GREFÁ vb. v. transplanta.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grefá vb., ind. prez. 1 sg. greféz, 3 sg. și pl. grefeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ1, grefe, s. f. Serviciu din cadrul unei instanțe judecătorești, care întocmește, păstrează, comunică etc. actele de procedură. – Din fr. greffe.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ2, grefe, s. f. 1. Fragment de țesut sau organ transplantat dintr-o regiune în alta a corpului aceluiași individ sau de la un organism la altul; grefon, transplant. 2. Operație de refacere a unui țesut sau a unui organ cu ajutorul unei grefe2 (1). – Din fr. greffe.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ1 ~e f. Serviciu în cadrul instanțelor judecătorești unde se întocmesc și se păstrează actele de procedură. /<fr. greffe
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ2 ~e f. med. 1) Porțiune de țesut sau de organ care înlocuiește o altă porțiune de țesut sau organ bolnav a corpului aceluiași sau al altui individ de aceeași specie. 2) Operație de transplantare a unei astfel de porțiuni de țesut sau de organ. /<fr. greffe
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ1 s.f. Birou al unei instanțe judiciare, unde se fac lucrările de procedură și unde se păstrează dosarele proceselor. [< fr. greffe, cf. lat. graphium – stilet de scris].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ2 s.f. (Med.) Operație de refacere a unui țesut; plastie. ♦ Grefon. [< fr. greffe].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ1 s. f. secretariat al unei instanțe judecătorești. (< fr. greffe)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ2 s. f. 1. fragment de țesut sau organ transplantat; grefon. 2. operație de refacere a unui țesut sau organ cu o grefă2 (1); plastie. (< fr. greffe)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÉFĂ s. 1. v. transplantare. 2. (concr.) grefon, transplant.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gréfă (jur., med.) s. f., g.-d. art. gréfei; pl. gréfe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*gréfă f., pl. e (fr. greffe, d. greffier, grefier). Acel loc în tribunal unde se conservă sentențele [!] și diferitele acte de procedură, ca cercetărĭ, rapoarte de experțĭ ș. a. și unde se fac anumite declarațiunĭ, depozite ș. a.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink