GRANODIORIT, (2) granodiorite, s. n. 1. Rocă granulară cu structură intermediară între granit și diorit, folosită ca piatră de pavaj și de construcție. 2. Varietate dintr-o astfel de rocă. [Pr.: -di-o-] – Din fr. granodiorite.

granodiorit sn [At: LTR / P: ~di-o~ / Pl: ~e / E: fr granodiorite] Rocă granulară cu structură intermediară între granit și diorit, folosită ca piatră de pavaj și în construcții.

GRANODIORIT, granodiorite, s. n. Rocă granulară cu structură intermediară între granit și diorit, folosită ca piatră de pavaj și de construcție. [Pr.: -di-o-] – Din fr. granodiorite.

GRANODIORIT s.n. Rocă de adîncime, asemănătoare cu granitul, formată din cuarț, feldspat, biotit și amfibol. [Pron. -di-o-. / < fr. granodiorite].

GRANODIORIT s. n. rocă magmatică, intruzivă, asemănătoare granitului, din cuarț, feldspat, hornblendă. (< fr. granodiorite)

granodiorit (desp. -di-o-) s. n., pl. granodiorite

granodiorit (-di-o-) s. n., pl. granodiorite

granodiorit s. n. (sil. -di-o-), pl. granodiorite

GRANODIORÍT (< fr.; gr. granit + diorite „diorit”) s. m. Rocă intrusivă acidă, cu compoziție intermediară între granit și diorit, grăunțoasă, alcătuită din cuarț, feldspat potasic și plagioclaz, mică sau hornblendă. Are culoare albă-cenușie pestriță și apare sub formă de batolite, lacolite, filoane, dyke-uri și stock-uri. Se utilizează ca piatră de construcție și de ornament.