4 definiții pentru grăuncior (pl. -i), grăuncior (pl. -oare)   ▷ declinări

GRĂUNCIÓR, grăuncioare, s. n. Diminutiv al lui grăunte. [Pr.: gră-un-] – Grăunte + suf. -cior.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

grăunciór s. n. (sil. -cior), pl. grăuncioáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grăuncĭór n., pl. oare. Grăunte mic, zgrăbunță, gránul.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

GRĂUNCIÓR, grăunciori, s. m. v. STATOLÍT. 2. (Bot.) Incluziune intracelulară, solidă, de grăunciori de amidon, la plante. – [DEX '98]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink