GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A se ocupa de cultivarea unei grădini. – Din grădinar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A GRĂDINĂRÍ ~ésc intranz. rar A practica ocupația de grădinar; a fi grădinar. /Din grădinar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grădinărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grădinărésc, imperf. 3 sg. grădinăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. grădinăreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink