GRĂDÍNĂ, grădini, s. f. 1. Suprafață de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse; grădinărie. ◊ Expr. O grădină de om = om plăcut, simpatic. 2. Suprafață de teren plantată (și amenajată cu alei, bănci etc.) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ. ◊ Grădină botanică = instituție științifică dotată cu o suprafață de teren pe care sunt cultivate (în scopul prezentării și studierii) colecții de plante vii. Grădină zoologică = instituție științifică dotată cu o suprafață de teren pe care sunt crescute (spre a fi expuse publicului sau studiate) animale vii din diverse regiuni ale pământului. ♦ Grădină de vară = restaurant amenajat în timpul verii în aer liber. 3. (În sintagmele) Grădină de copii = grădiniță (de copii). Grădină sezonieră = grădină de copii care funcționează în mediul rural în timpul muncilor agricole. – Din bg., scr. gradina.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRĂDÍNĂ ~i f. 1) Teren, de obicei îngrădit, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi. ◊ ~ botanică grădină în care se cultivă plante din diferite regiuni ale globului. ~ zoologică grădină în care se cresc și se întrețin animale din diferite regiuni ale globului. 2) Suprafață de teren plantată și amenajată (cu alei, bănci etc.), care servește ca loc de agrement; parc. ◊ ~ de vară restaurant amenajat în timpul verii în aer liber. [G.-D. grădinii] /<bulg., sb. gradina
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRĂDÍNĂ s. 1. (înv. și reg.) sad, (reg.) ogradă, (prin Olt. și Ban.) bascea, (Transilv.) telechi. (~ de legume.) 2. v. parc. 3. grădină zoologică = parc zoologic, (livr.) zoo, zooparc.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădínă (grădíni), s. f. – Suprafață de teren arabil pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi. – Mr., megl. gărdină. Bg., sb. gradina (Cihac, II, 115; Meyer 119; DAR), cf. gard, și alb. gradinë. – Der. grădinar, s. m. (persoană care se ocupă de cultivarea unei grădini), cf. bg. gradinar (Conev 76), sb. gradinarĭ; grădinăreasă (var. grădinăriță), s. f. (femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar); grădinăresc, adj. (de grădină); grădinări, vb. (a cultiva sau a îngriji grădini); grădinărie, s. f. (horticultură); grădinărit, s. n. (horticultură).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădínă s. f., g.-d. art. grădínii; pl. grădíni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădínă f., pl. ĭ (vsl. bg. gradina. V. gard). Loc îngrădit în care se cultivă florĭ saŭ legume (p. fructe se zice livadă). Grădină botanică, zoologică, p. studiu plantelor, al animalelor. Grădină de copiĭ (după germ. kinder-garten), școală de copiĭ care n´aŭ intrat încă în școala primară și în care nu se învață cu cărțĭ. (Întemeĭată de Fröbel, din care cauză se maĭ numește și școală fröbeliană). Grădină publică, grădină a comuneĭ orĭ a statuluĭ [!], deschisă tuturor. Fig. Persoană plină de calitățĭ: acest om e o grădină, o grădină de om. Mă duc în grădină, mă duc în grădina caseĭ noastre orĭ a alteĭ case orĭ intru în grădina publică care e lîngă mine. Mă duc la grădină, mă duc la grădina publică, care, în general, e departe de mine.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CICOARE DE GRĂDÍNĂ s. v. andivă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COCOȘEI-DE-GRĂDÍNĂ s. pl. v. fierea-pământului, potroacă, țintaură.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IARBĂ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. iarbă grasă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IARBĂ-GRASĂ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. pătlagină.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NEMȚIȘOR-DE-GRĂDÍNĂ s. v. surguci.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PIPERNIȚĂ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. cimbru.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ROGOZ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. narcisă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SMIRNĂ-DE-GRĂDÍNĂ s. v. tămâiță.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
jále de grădínă (bot.) s. f.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
nálbă de grădínă s. f. + prep. + s. f. + adj.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădínă-cinematográf s.f. Cinematograf amenajat într-o grădină ◊ „[...] de la începutul acestei luni bucureștenii pot viziona filme și în grădinile-cinematograf Capitol, Gloria [...] De la 1 iunie va intra în circuit și grădina Eforie [...]” I.B. 11 V 89 p. 5 (termenul este mult mai vechi, cel puțin din anii ‘40)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădínă-muzéu s.f. Grădină cu funcție de muzeu ◊ „Mai fiecare teatru se putea revendica drept autor (chiar dacă în colaborare) al unei asemenea manifestări, fie că aceasta avea loc la Monumentul Eroilor Patriei, sau la Curtea Veche, în grădina-muzeu «Enescu», la Rotonda scriitorilor din Cișmigiu etc.” I.B. 9 VIII 75 p. 5 (din grădină + muzeu)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grădínă-restauránt s.f. Restaurant amenajat într-o grădină, restaurant cu grădină ◊ „În timpul verii e nevoie la Sulina de cel puțin încă o grădină-restaurant.” Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din grădină + restaurant)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
oráș-grădínă s.n. Oraș plin de verdeață, ca o grădină ◊ „În mine crește tot mai puternic sentimentul de mândrie pentru orașele-grădini din patria mea.” Gaz.lit. 23 II 61 p. 8. ◊ „La Nashville m-am întâlnit deodată cu un oraș-grădină.” Sec. 20 6/66 p. 187. ◊ „Cald omagiu adus orașului-grădină, filmul capătă în cele din urmă atributele unui poem scris într-o frumoasă clipă de inspirație.” I.B. 5 III 75 p. 2; v. și Sc. 27 V 63 p. 6, Cont 20 VI 69 p. 4, Sc. 13 XII 75 p. 4 (din oraș + grădină)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
restauránt-grădínă s.n. Restaurant cu grădină ◊ „La cunoscutul, greoiul și etc., etc. restaurant-grădină «Miorița», când e sare nu-i mălai [...]” Sc. 11 VIII 67 p. 2 (din restaurant + grădină)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink