GRĂDEÁ, grădele, s. f. (Reg.) Nuia din care se împletesc unele garduri; p. ext. (la pl.) gard împletit din nuiele. [Var.: grădélă s. f.] – Refăcut din grădele (pl. lui grădelă < scr. gradela).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

grădeá s. f., art. grădeáua; pl. grădéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grădeá, V. grătea.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GRĂDÉLE s. pl. leasă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grăteá f., pl. ele (d. gratie; it. gratella). Munt. est. Gratie: gard făcut din grătele. – În vest și aĭurea grădea, pl. ele (sîrb. gradela, d. it. gradella).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink