GRÂUȘÓR s. m. 1. Diminutiv al lui grâu; grâuleț. 2. (Bot.; pop.) Untișor. [Pr.: grâ-u-] – Grâu + suf. -ușor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÂUȘÓR ~oáre n. (diminutiv de la grâu) Plantă erbacee cu tulpina scurtă, neramificată, având frunze de forma inimii, cărnoase și comestibile; untișor. /grâu + suf. ~ușor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÂUȘÓR, grâușoare, s. n. 1. Diminutiv al lui grâu. 2. (Bot.) Untișor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÂUȘÓR s. 1. grâuleț. 2. v. untișor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grâușór s. n. (sil. grâ-u-), pl. grâușoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grîușór m. (d. grîŭ). Est. O mică plantă ranunculacee ale căreĭ frunze, de formă cam rătundă, se mănîncă ca salată (ficária ranunculoides, ranúnculus ficária saŭ ficária vérna). Se numește și untișor (Vest).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink