GRÂNÁR, (1, 2) grânare, s. n., (3) grânari, s. m. 1. S. n. Magazie de cereale; hambar, jitniță. 2. S. n. Fig. Ținut sau țară care produce grâne din abundență și care aprovizionează cu ele și alte țări sau alte regiuni. 3. S. m. (Înv.) Negustor de cereale. – Grâne (pl. lui grâu) + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÂNÁR ~e n. 1) Încăpere pentru păstrarea grânelor; hambar. 2) fig. Regiune sau țară care produce multe grâne. /grâne + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÂNÁR s. v. cerealist.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÂNÁR s. v. hambar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grânár (hambar) s. n., pl. grânáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grînár m. Negustor de grîne, de cereale. S. n., pl. e. Hambar, magazie de grîne. Fig. Țara mănoasă: Țara Românească a fost grînaru Țarigraduluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

grânar, grânare s. n. Magazie de cereale; hambar, jitniță. ♦ (Sens biblic) Locul unde se vor aduna cei drepți în Bis. cerească în ziua secerișului sau a dreptei judecăți. – Din grâne (pl. lui grâu) + suf. -ar.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink