GONO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „naștere”, „origine”, „sămânță”. [< fr. gono-, cf. gr. gonos, gone].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GONO-, -GÓN, -GONÍE elem. „sămânță”, „naștere”, „origine”, „generație”. (< fr. gono-, -gone, -gonie, cf. gr. gone, gonos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink