6 definiții pentru gomon
Explicative DEX
gomon sn [At: CIHAC II, 124 / Pl: ? / E: vsl гомон] (Îvp) 1 Adunare (1). 2 Ceartă (1).
‡ GOMON sbst. Adunare, sfat [rus.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
gómon n., pl. urĭ (rus. pol. gomon, gălăgie). Mold. P. P. Zgomot de vorbă. Sfat, taĭfas.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
GOMON s. n. (Mold., Trans.) Zgomot. (din pol. gomon)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
gomon (-nuri), s. n. – 1. Ceartă, dispută. – 2. Adunare. Sl. (pol., rus.) gomon (Cihac, II, 124; DAR). – Der. gomoni, vb. (a vorbi, a discuta; refl., a se pune de acord, a se învoi), cf. rus. gomoniti „a face zgomot”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
gomon s.n. (înv.) adunare, sfat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: gomon
gomon substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)