golomoț n. 1. ceva boțit și făcut ghem; 2. încurcătură (v. gălămoz); 3. plantă cu aspectul nodoros (Dactylis glomerata). [Metateză din gomoloț = rus. GOMOLĬA, grămadă].

GĂLĂMOZ 👉 GOLOMOȚ.

GOLOMOZ (pl. -oaze), GOLOMOȚ (pl. -oațe) I. sn. 1 Boț, bulz, cocoloș ¶ 2 Lucru boțit, făcut ghem ¶ 3 Moloz ¶ 4 Ⓕ Arababură, amestecătură, încurcătură. II. sm. 🌿 Plantă, ale cărei flori au un aspect noduros; numită și „golomăț” sau „noduroasă” (Dactylis glomerata) (🖼 2433).

golomoț, golomoțuri, s.n. (reg., înv.) 1. ceva boțit și făcut ghem. 2. încurcătură. 3. plantă cu aspect noduros.