GÓGORIȚĂ (GOGORÍȚĂ), gogorițe, s. f. Ființă imaginară cu care se sperie copiii. ♦ Fig. Amenințare mincinoasă, neîntemeiată (care încearcă să sperie, să intimideze pe cineva). – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GÓGORIȚĂ s. v. baubau.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gógoriță s. f., g.-d. art. gógoriței; pl. gógorițe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gógoriță și -íță f., pl. e (răd. gog din gogonat). Sperietoare, monstru de speriat copiiĭ. V. buzguroĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink