GLUCÍNIU s. n. (Chim.) Beriliu. – Din fr. glucinium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GLUCÍNIU s.n. Beriliu. [Pron. -niu. / < fr. glucinium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GLUCÍNIU s. v. beriliu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

glucíniu s. n. [-niu pron. -niu], art. glucíniul; simb. Gl
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink