6 definiții pentru glonțan
Explicative DEX
glonțan [At: MACEDONSKI, O. III, 8 / Pl: ~e (1), ~i (2-3) / E: nct] (Reg) 1 sn (Mpl) Bulgăre de noroi uscat sau înghețat. 2 sm Parte de drum neumblată. 3 sm (Ned) Ciulin care crește pe câmp.
❍ GLONȚAN sm. Olten. Bulgăre de noroiu uscat de căldură sau înghețat [glonț].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
GLONȚAN, glonțane, s. n. (Rar, mai ales la pl.) Bulgăre de noroi uscat sau înghețat; glod (2). Trăsura... o cîrmise drept spre sat, opintindu-se printre glonțane și făgașurile împietrite de soare. MACEDONSKI, O. III 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GLONȚAN, glonțane, s. n. (Rar) Glod (2). – Din glonț + suf. -an.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
glonțán, -ă adj. (d. glonț). Vîrtos ca glonțu, și decĭ răŭ (vorbind de poame): mere glonțane. S. m. pl. Zgrunțurĭ, bulgărĭ de pe un drum.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
glonțan,-ă, glonțani, glonțane, adj. (reg.) vârtos ca glonțul; zgrunțuros.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
glonțan, glonțanesubstantiv neutru
-
- Trăsura... o cîrmise drept spre sat, opintindu-se printre glonțane și făgașurile împietrite de soare. MACEDONSKI, O. III 8. DLRLC
-
etimologie:
- glonț + -an. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.