glogozi vt [At: DA / Pzi: ~zesc / E: nct] (Reg) A încurca.

‡ GLOGOZI (-zesc) vb. intr. A produce confuzie, a încurca.

A SE GLOGOZI pers. 3 se ~ește intranz. reg. (despre cartofi, sarmale etc.) A fierbe mai mult decât trebuie, sfărâmându-se.

glogozésc v. tr. (rudă cu gălămoz și hălămujdie). Vechĭ. Amestec, învălmășesc. – Și -țesc. La Săgs. 56 -șesc.