GLĂDIȚĂ, glădițe, s. f. Arbore asemănător cu salcâmul, cu ramuri spinoase, flori mici verzui și fructe păstăi, cultivat pentru perdelele de protecție, în parcuri etc.; plătică² (Gleditschia triacanthos). – Et. nec. Cf. Gleditschia (numele științific al plantei).

GLĂDIȚĂ ~e f. Arbore asemănător cu salcâmul, dar cu spini mai mari pe ramuri, cu flori mici verzui și cu fructul în formă de păstaie mare turtită, de culoare brună-roșcată, originar din America; plătică. /Orig. nec.

glădiță s. f., g.-d. art. glădiței; pl. glădițe

glădiță s. f., g.-d. art. glădiței; pl. glădițe

GLEDITSCHIA L., GLĂDIȚĂ, PLĂTICĂ, ROȘCOV SĂLBATIC, fam. Leguminosae. Gen originar din Africa, America, Asia, Europa, America de S, cca 11 specii, arbori cu spini lungi, ramificați. Frunze simplu și dublu-penate cu foliole mai mici. Flori verzi, poligame, în raceme sau panicule, cu 6-10 stamine libere. Fructul, o păstaie turtită.

Gleditschia triacanthos L. Specie care înflorește vara. Flori (caliciul cu 3-5 sepale liniar-lanceolate, 3-5 petale obovat-obtuze, tomentoase, inegale, 5 stamine) poligame sau dioice, verzui, melifere, odorante, în raceme de cca 6 cm lungime, în axa frunzelor. Fructul, păstaie (rămîne pe arbore pînă primăvara) de cca 45 cm lungime, 4,5 cm lățime, coriacee, puțin răsucită și încovoiată, brun-negricioasă, cu numeroase semințe galben-brune cu tegumentul tare, lucios. Frunze simplu sau dublu-paripenat-compuse, cu 12 perechi foliole, cca 3 cm lungime, oblong-lanceolate, lucioase, pe margini foarte puțin-crenate, verzi, toamna devin galbene. Tulpina, 20-40 m înălțime, relativ dreaptă, se desface de jos, ritidom solzos mai tîrziu, numeroși ghimpi și pe ramuri, rezultați din modificarea lujerilor rigizi, simpli, bi- sau trifurcați (Pl. 36, fig. 213).

GLĂDIȚĂ s. (BOT.; Gleditschia triacanthos) plătică, (reg.) roșcovar, salcâm, roșcov-sălbatic.