6 definiții pentru glebă
Explicative DEX
glebă sf [At: GHICA, ap. CADE / Pl: ~be / E: fr glibe] 1 (Frî; în Evul Mediu) Moșie de care erau legați șerbii și pe care nu o puteau părăsi niciodată. 2 (Pex; în Evul Mediu) Situație a unei persoane care nu își putea părăsi pământul. 3 (Liv; frm) Brazdă de pământ.
* GLEBĂ sf. 🔎 Sub feudalitate, moșie de care erau legați șerbii, pe care n’o puteau părăsi nici-odată; pr. ext. pămîntul de care erau legați românii sau iobagii: desființarea gletei și a clăcii... sînt victorii ale libertății (I.-GH.) [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
GLEBĂ s.f. (Liv.) Brazdă de pămînt. ◊ Servitute a glebei = colonat; adscript (al) glebei = colon, serv. [< cf. it., lat. gleba].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glebă f. bucată de pământ cultivat; servi legați de glebă, țărani lipiți pământului ce erau datori a-l ara.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*glébă f., pl. e (lat. gleba, bulgăre de pămînt, pămînt cultivat, moșie; rus. glýba). Pămînt cultivat. Rob lipit de glebă, lipit pămîntuluĭ pe care trebuĭa să-l lucreze și n’avea voĭe să-l părăsească. V. glie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
glebă s. f., pl. glebe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
glebă, glebesubstantiv feminin
- 1. Brazdă de pământ. DN
- 1.1. Servitute a glebei = colonat. DNsinonime: colonat
-
- 2. Moșie de care erau legați șerbii și pe care nu o puteau părăsi niciodată. MDA2
- 2.1. Situație a unei persoane care nu își putea părăsi pământul. MDA2
-
etimologie:
- gleba DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.