GLĂSUITÓR, -OÁRE, glăsuitori, -oare, adj. (Înv.; despre păsări) Cântător. [Pr.: -su-i-] – Glăsui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
glăsuitór adj. m., pl. glăsuitóri; f. sg. și pl. glăsuitoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
însăși-glăsuitoare s. f. (Muz., înv.) Prosomie; podobie; idiomelă. – Din însăși + glăsuitor.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink