GLĂSÚȚ s. n. (Rar) Diminutiv al lui glas (1); spec. glas (1) de copil; glăscior. – Glas + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GLĂSÚȚ s. v. glăscior.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink