GIUBELÚȚĂ, giubeluțe, s. f. Diminutiv al lui giubea. – Giubea + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

giubelúță s. f., g.-d. art. giubelúței; pl. giubelúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink