GIROVÁG s.m. (Liv.) Vagabond, rătăcitor. ♦ Călugăr cerșetor. [< lat.t. gyrovagus, cf. fr. gyrovague].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GIROVÁG s. m. călugăr rătăcitor, vagabond. (< fr. gyrovague, lat. gyrovagus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

girovág s. m., pl. girovági
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink