GIRODÍNĂ, girodine, s. f. Giravion la care sustentația în aer este asigurată de un rotor plasat independent de elice. – Din fr. girodyne.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GIRODÍNĂ s.f. Aerodină cu organe rotative de sustentație (autogirul, elicopterul etc.). [< fr. gyrodyne].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GIRODÍNĂ s. f. giravion la care rotorul, antrenat de un motor, asigură sustentația și mișcările verticale, deplasarea pe orizontală fiind obținută printr-un alt motor. (< fr. girodyne)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
girodínă s. f., g.-d. art. girodínei; pl. girodíne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GIRODINĂ aparat de zbor combinat la care forța portantă este creată de un sistem de aripi rotative, rotorul fiind independent de organul de propulsie (elicea), acționarea acestora fiind făcută de motoare diferite (autogirul, vertoplanul etc).
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink