opțiuni
2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

giolit, ~ă a [At: JIPESCU, ap. ȘIO / Pl: ~iți, ~e / E: gioli] (Îrg) Șterpelit.

geli v vz gioli

gioli v [At: PAMFILE, J. II, ap. DA / V: geli / Pzi: ~lesc / E: giol] (Înv) A fura.

giolì v. a da puiu de giol.

gĭolésc v. tr. (d. gĭol). Munt. Ĭaŭ toate arșicele, bilele ș. a. la joc.

Argou

giolit, -ă, gioliți, -ite adj. (d. lucruri) furat; de proveniență dubioasă.

gioli, giolesc v. t. a fura.

Arhaisme și regionalisme

gioli, giolesc, vb. IV (înv.) a juca arșice sau bile; a da pui de giol.

Intrare: giolit
giolit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • giolit
  • giolitul
  • giolitu‑
  • giolită
  • giolita
plural
  • gioliți
  • gioliții
  • giolite
  • giolitele
genitiv-dativ singular
  • giolit
  • giolitului
  • giolite
  • giolitei
plural
  • gioliți
  • gioliților
  • giolite
  • giolitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: gioli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gioli
  • giolire
  • giolit
  • giolitu‑
  • giolind
  • giolindu‑
 singular plural
  • giolește
  • gioliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • giolesc
 (să)
  • giolesc
  • gioleam
  • giolii
  • giolisem
a II-a (tu)
  • giolești
 (să)
  • giolești
  • gioleai
  • gioliși
  • gioliseși
a III-a (el, ea)
  • giolește
 (să)
  • giolească
  • giolea
  • gioli
  • giolise
plural I (noi)
  • giolim
 (să)
  • giolim
  • gioleam
  • giolirăm
  • gioliserăm
  • giolisem
a II-a (voi)
  • gioliți
 (să)
  • gioliți
  • gioleați
  • giolirăți
  • gioliserăți
  • gioliseți
a III-a (ei, ele)
  • giolesc
 (să)
  • giolească
  • gioleau
  • gioliră
  • gioliseră
geli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)