GINGIVÍTĂ, gingivite, s. f. Boală care constă în inflamația gingiilor. – Din fr. gingivite.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GINGIVÍTĂ ~e f. Stare patologică constând în inflamarea gingiilor. /<fr. gingivite
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GINGIVÍTĂ s.f. Inflamație a gingiilor. [< fr. gingivite, cf. lat. gingiva – gingie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GINGIVÍTĂ s. f. inflamație a gingiei. (< fr. gingivite)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GINGIVÍTĂ s. (MED.) (pop.) roșeață.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gingivítă s. f., pl. gingivíte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*gingivítă f., pl. e (d. lat. gingiva, gingie). Med. Inflamațiunea gingiilor (pop. studeniță). V. scorbut.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a avea gingivită expr. (er.) a practica sexul oral
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink