ghizlúc, ghizlúce, s.n. (reg., înv.) pieptar țărănesc; ilic.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghizlúc (-curi), s. n. – Costum bărbătesc. Tc. ǵuzlük (Șeineanu, II, 187).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghizlúc, V. ghozluc.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghĭozlúc și ghizlúc n., pl. e (turc. göĭüslük, pop. gĭuĭusluk, peptar [!], d. göĭüs, pept). Dobr. Vechĭ. Un fel de ilic.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink