ghizlúc, ghizlúce, s.n. (reg., înv.) pieptar țărănesc; ilic.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ghizlúc (-curi), s. n. – Costum bărbătesc. Tc. ǵuzlük (Șeineanu, II, 187).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ghizlúc, V. ghozluc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ghĭozlúc și ghizlúc n., pl. e (turc. göĭüslük, pop. gĭuĭusluk, peptar [!], d. göĭüs, pept). Dobr. Vechĭ. Un fel de ilic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink