GHIULEÁ, ghiulele, s. f. Proiectil sferic folosit la tunurile de tip vechi, cu țeava neghintuită; (prin confuzie) obuz. – Din tc. gülle.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GHIULEÁ ~éle f. Proiectil sferic de metal (cu sau fără substanță explozivă), folosit în vechea artilerie. [Art. ghiuleaua] /<turc. gülle
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghiuleá (ghiuléle), s. f. – Proiectil de tun. – Mr., megl. ghiule. Tc. ǵülle (Șeineanu, II, 183; Lokotsch 730), cf. alb. ǵülje, bg. giulle.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghiuleá s. f. (sil. ghiu-), art. ghiuleáua, g.-d. art. ghiulélei; pl. ghiuléle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghiuleá f., pl. ele (turc. güllé, pop. gürlé, de unde și bg. gĭule, ung. golvó). Boambă, glob de metal exploziv orĭ nu. V. obuz, șrapnel.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghiulea, ghiulele s. f. (sport.) 1. minge șutată cu putere (în fotbal). 2. minge violentă catapultată (în handbal) 3. puc izbit violent cu crosa (în hochei).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghiulea caldă expr. (tox.) injecție intravenoasă cu o supradoză de drog, care poate provoca moartea consumatorului.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink