ghircă sf [At: PANȚU, PL.² / E: ucr хирка] (Bot; reg) Specie de grâu bogată în gluten (Triticum durum).

GHIRCĂ sf. 🌿 Varietate de grîu, alb roșcat, cu spicul fără mustăți; se seamănă mai ales primăvara (Triticum durum): seamănă cam cu un grîu care se numește ~ (I.-GH.).

GHIRCĂ s. f. Specie de grîu din care se face o făină foarte bogată în gluten (Triticum durum). De unde aduceți dumneavoastră sămînța de grîu... seamănă cam cu un grîu care se numește ghircă. GHICA, S. 552.

GHIRCĂ f. Varietate de grâu, având spice mici, țepi lungi și rigizi, bogat în gluten. /<ucr. hyrka

ghircă f. grâu fără mustăți, se poate sămăna toamna ca și primăvara (Triticum durum). [Origină necunoscută].

ghírcă f., pl. ĭ (rut. rus. girka, id.). Un fel de grîŭ văratic fără mustățĭ și din care se scoate o făină foarte bogată în glúten (triticum vulgáre). V. chircă.

chircă² sf vz ghircă

hircă sf vz ghircă

ircă² sf vz hircă

❍ CHIRCĂ (pl. -ci) sf. 🚜 Sapă întrebuințată la curățitul buruienilor (în Dobrogea).

GRÎU I. (pl. grîe) sn. 🌿 1 Plantă graminee din grupul cerealelor, din al cărei spic măcinat și transformat în făină se face pîinea (🖼 2472): spic de ~; făină de ~; colac de ~; un sac de ~; nu e ~ fără neghina 👉 NEGHINĂ; dintre numeroasele specii cultivate la noi, vom aminti numai cîteva mai de seamă: ~ – CÎRNĂU (Triticum vulgare), de două feluri: a) ~-CÎRNĂU-MUSTĂCIOS, ~-DE-VARĂ sau VĂRATIC (Triticum aestivum) (🖼 2473) și b) ~-CÎRNĂU-TUNS, ~-DE-TOAMNĂ sau DE-IARNĂ (Triticum hibernum) (🖼 2474); ~-MARE sau ~-ENGLEZESC (Triticum turgidum) (🖼 2475); ~-MOALE sau ~-ALB¹, ~-DE-SCROBEALĂ (Triticum dicoccum) (🖼 2476); ~-ALB² sau ~-POLONEZ (🖼 2478) ¶ 2 ~-NEGRU¹ sau „ciormoiag”, „codroniu”, „păduroniu”, „grîul-prepeliței”, „miază-noapte”, etc., plantă cu florile roșii-purpurii sau galbene, cu spic conic (Melampyrum arvense) (🖼 2477); – GRÎU-NEGRU² = CIORMOIAG 1 ¶ 3 ~-TARE = GHIRCĂ ¶ 4 GRÎUL – CUCULUI = OCHII-PĂSĂRUICII1 ¶ 5 GRÎUL – POTÎRNICHII = PARECHERNIȚĂ ¶ 6 GRÎUL-PREPELIȚEI ~--~ NEGRU. II. pl. GRÎNE, cereale, bucate: o lină suflare de vînt adie peste grînele coapte (VLAH.); GÎNDAC-DE-GRÎNGOAȘĂ [lat. granum].

ghircă s. f., g.-d. art. ghircii

ghircă s. f., g.-d. art. ghircii

ghircă s. f., g.-d. art. ghircii

GHIRCĂ s. (BOT.; Triticum durum) (reg.) grâu tare.

GHIRCĂ s. (BOT.; Triticum durum) (reg.) grîu tare.