GHIORĂITÚRĂ, ghiorăituri, s. f. V. chiorăitură.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ghiorăitúră (sil. ghio-)v. chiorăitură
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
lupte intestine soldate cu ghiorăituri expr. (adol.) foame, stare de inaniție.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink