2 definiții pentru ghiolcăi
Explicative DEX
ghĭólcăĭ, a -í v. intr. (d. ghĭolc-ghĭolc, huĭetu apeĭ într’un vas hîltîcîit. V. gîlgîĭ, ghĭorțăĭ). Vest. Fac ghĭolc-ghĭolc; apa ghĭolcăĭa în pîntecele, în cizmele luĭ.
Etimologice
ghiolcăi (-ăesc, -it), vb. – Despre mațe, a produce un zgomot. Creație expresivă, cf. ghiorăi, chiorăi. – Der. ghioalcă (var. ghiolcură), adv. (plin-ochi); ghiorcă, s. f. (Bucov., vîltoare). Probabil aparține aceleiași rădăcini expresive ghilan, s. m. (Mold., vlăjgan), cf. ghiorlan, golan (după Löwe 12 și Scriban, ar fi cuvînt identic lui bălan).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ghiolcăi
| verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)