GHETÚȚĂ, ghetuțe, s. f. Diminutiv al lui gheată. – Gheată + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GHETÚȚĂ s. (prin Maram.) topăncuță. (~ pentru copii.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ghetúță s. f., g.-d. art. ghetúței; pl. ghetúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink