11 definiții pentru „gest”   declinări

GEST, gesturi, s. n. 1. Mișcare a mâinii, a capului etc. care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori cuvintele sau dând mai multă expresivitate vorbirii. 2. Faptă sau purtare dictată de un anumit scop, de anumite interese, având o anumită semnificație etc. – Din fr. geste, lat. gestus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST, gesturi, s. n. 1. Mișcare a mâinii, a capului etc. care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori vorbele sau dând mai multă expresivitate vorbirii. 2. Faptă sau purtare dictată de un anumit scop, de anumite interese, având o anumită semnificație etc. – Din fr. geste, lat. gestus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

gest s. n., pl. gésturi
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST s. v. atitudine.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST ~uri n. 1) Mișcare a unor părți ale corpului, în special a capului sau a mâinilor, care însoțește ori înlocuiește vorbirea, exprimând o stare psihologică sau o intenție. 2) fig. Faptă cu o anumită semnificație. /<fr. geste, lat. gestus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST s.n. 1. Mișcare exterioară a corpului prin care se exprimă o idee, un sentiment etc. sau se dă mai multă expresivitate vorbelor. 2. (Fig.) Purtare, faptă (care are o anumită semnificație). [< fr. geste, it. gesto, cf. lat. gestus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST s. n. 1. mișcare exterioară a corpului prin care se exprimă o idee, un sentiment etc. sau se dă mai multă expresivitate vorbelor. 2. (fig.) purtare, faptă cu o anumită semnificație. (< fr. geste, lat. gestus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST, gesturi, s. n. 1. Mișcare a mîinii, a capului etc. care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori vorbirea sau dînd mai multă expresivitate vorbirii. Mama... urmărea fiecare gest al nostru, cu ochi de disperată. SAHIA, N. 57. Gesturile deveneau mai iuți, mai expresive. VLAHUȚĂ, O. A. III 4. Gesturile cele mai firești, cele mai simple, cele mai expresive le-am remarcat la țăranii noștri. DEMETRESCU, O. 147. 2. Faptă sau purtare dictată de un anumit scop, de anumite interese. Gest prietenesc.Ah, admirabil ! Eram sigură de gestul tău. CAMIL PETRESCU, T. II 15.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

gest s. n., pl. gésturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gest n. 1. mișcarea brațului sau a mâinii spre a exprima sentimentele noastre; 2. fig. acțiune însemnată: darul lui e un gest frumos.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*gest n., pl. urĭ (lat. gestus, mișcare, gest, d. gérere, a purta. V. gerant). Mișcare a corpuluĭ, maĭ ales a mîniĭ [!], p. a exprima sentimentele: a declama cu gesturĭ. V. amenințare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink