căutare avansată
11 definiții pentru „gest”   declinări

GEST, gesturi, s. n. 1. Mișcare a mâini, a capului etc. care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori cuvintele s-au dând mai multă expresivitate vorbiri. 2. Faptă s-au purtare dictată de un anumit scop, de anumite interese, având o anumită semnificație etc. – Din fr. geste, lat. gestus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST, gesturi, s. n. 1. Mișcare a mâini, a capului etc. care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori vorbele s-au dând mai multă expresivitate vorbiri. 2. Faptă s-au purtare dictată de un anumit scop, de anumite interese, având o anumită semnificație etc. – Din fr. geste, lat. gestus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

gest s. n., pl. gésturi
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST s. v. atitudine.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST ~uri n. 1) Mișcare a unor părți ale corpului, în special a capului s-au a mâinilor, care însoțește ori înlocuiește vorbirea, exprimând o stare psihologică s-au o intenție. 2) fig. Faptă cu o anumită semnificație. /<fr. geste, lat. gestus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST s.n. 1. Mișcare exterioară a corpului prin care se exprimă o idee, un sentiment etc. s-au se dă mai multă expresivitate vorbelor. 2. (Fig.) Purtare, faptă (care are o anumită semnificație). [< fr. geste, it. gesto, cf. lat. gestus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST s. n. 1. mișcare exterioară a corpului prin care se exprimă o idee, un sentiment etc. s-au se dă mai multă expresivitate vorbelor. 2. (fig.) purtare, faptă cu o anumită semnificație. (< fr. geste, lat. gestus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GEST, gesturi, s. n. 1. Mișcare a mîini, a capului etc. care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori vorbirea s-au dînd mai multă expresivitate vorbiri. Mama... urmărea fiecare gest al nostru, cu ochi de disperată. SAHIA, N. 57. Gesturile deveneau mai iuți, mai expresive. VLAHUȚĂ, O. A. III 4. Gesturile cele mai firești, cele mai simple, cele mai expresive leam remarcat l-a țărani noștri. DEMETRESCU, O. 147. 2. Faptă s-au purtare dictată de un anumit scop, de anumite interese. Gest prietenesc.Ah, admirabil ! Eram sigură de gestul tău. CAMIL PETRESCU, T. II 15.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

gest s. n., pl. gésturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gest n. 1. mișcarea brațului s-au a mâini spre a exprima sentimentele noastre; 2. fig. acțiune însemnată: darul lui e un gest frumos.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*gest n., pl. urĭ (lat. gestus, mișcare, gest, d. gérere, a purta. V. gerant). Mișcare a corpuluĭ, maĭ ales a mîniĭ [!], p. a exprima sentimentele: a declama cu gesturĭ. V. amenințare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink