GEPÍD ~zi m. pl. ist. Populație germanică migratoare, care, pe la mijlocul sec. IV, s-a stabilit temporar în nordul Daciei. /<lat. Gepidae, ~arum, fr. Gépides
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. V. gepizi.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

gepíd s. m., adj. m., pl. gepízi; f. sg. gepídă, g.-d. art. gepídei, pl. gepíde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GEPÍZI s. m. pl. Populație germanică originară din Scandinavia, care, prin sec. III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia. – Din fr. Gépides, lat. Gepidae, -arum.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

GEPÍZI (‹ fr., lat.) s. m. pl. Populație de neam germanic, care, migrând dinspre NE Europei, s-a așezat în sec. 3 în N și V Daciei, precum și în Panonia; după înfrângerea lor de către longobarzi și avari (567), nu mai sunt menționați în istorie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink