GEORGE [dʒɔ:dʒ], numele a mai multor regi britanici. Mai importanți: 1. G. I, rege al Marii Britanii și Irlandei (1714-1727), fondatorul dinastiei de Hanovra. 2. G. III, rege al Marii Britanii și Irlandei (1760-1820); în timpul domniei sale, coloniile engleze din America de Nord și-au proclamat independența (1776). 3. G. V, rege al Marii Britanii, Irlandei de Nord și împărat al Indiei (1910-1936) din dinastia Saxa-Coburg-Gotha, care, din 1917, își schimbă numele în dinastia de Windsor; domnia sa a fost marcată de participarea Marii Britanii la primul război mondial. 4. G. VI, rege al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1936-1952) și împărat al Indiei (1936-1948), în timpul căruia țara a participat la cel de-al doilea război mondial.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEORGE, numele a doi regi greci: G. I (1863-1913), fondatorul dinastiei de Glücksburg, fiul regelui Christian IX al Danemarcii. Desemnat rege de către cele trei puteri protectoare ale Greciei: Marea Britanie, Franța, Rusia; a promovat o politică expansionistă. În timpul său s-au pus bazele instituțiilor moderne ale statului constituțional. 2. G. II (1922-1923, 1935-1947). Fiul lui Constantin I, silit de o juntă militară să abdice în 1923. Revine în 1935. După invazia germană (1941) se refugiază în Creta, apoi la Cairo și Londra. Se reîntoarce după referendumul din sept. 1947.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEORGE, Alexandru (pseud. lui Al. Georgescu) (n. 1930, București), scriitor român. Interpretări critice, eseistică pe teme literare și morale („Marele Alpha”, „Semne și repere”, „La sfârșitul lecturii”) și romane care retrăiesc experiențele autobiografice dintr-o perspectivă intelectuală („Caiet pentru...”, „Dimineața devreme”, „Seara târziu”). Traduceri.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEORGE [gheórgə], Stefan (1868-1933), poet german. Influențat de simbolismul francez, a introdus în Germania teoria „artei pentru artă”. În 1933 a plecat în exil în Elveția, unde a și murit. A orientat poezia spre vis și simbol, dăruindu-i o demnitate și o puritate sacerdotală. Versuri lapidare în spirit elenistic și catolic medieval („Imnuri”, „Algabal”, „Anul sufletului”, „Covorul vieții”, „Al șaptelea cerc”). Traduceri.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEORGE, Tudor (pseud. lui Tudor Georgescu) (1926-1992, n. Ulmeni, jud. Călărași), poet român. Lirism boem și calofil, în tipare prozodice clasice, îndeosebi în baladă și sonet („Balade singaporene”, „Catehismul iubirii”, „Turmele soarelui”, „Patriarhale și exotice”, „Scarabeul sacru”).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU”, festival muzical ce are loc, din 1958, din trei în trei ani, la București. Din 1991, periodicitatea sa este la patru ani, festivalul fiind dublat de un concurs internațional cu secțiunile: vioară, pian, canto, compoziție.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEORGE ENESCU, com. în jud. Botoșani; 3.629 loc. (1995). Muzeul memorial „G. Enescu”. Până în 1955 s-a numit Liveni-Vârnav. Reșed. com este satul Dumeni.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LLOYD GEORGE [lóid dʒțo:dʒ], David, conte de Dwyfor (1863-1945), om politic britanic. Lider al Partidului Liberal. Orator de mare talent. Ca ministru al Munițiilor (1915-1916), de Război (1916) și ca prim-min. (1916-1922) a avut un rol important în susținerea efortului de război britanic, apoi la Conferința de Pace de la Paris (1919) și la crearea sistemului tratatelor de la Versailles (1919-1920). În 1921, a recunoscut statul liber Irlanda. Memorii.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SAINT GEORGE, ins. în arh. Pribilof.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SAINT GEORGE'S [sənt dʒó:dʒi:z], cap. statului Grenada, situată în SV ins. Grenada (Antilele Mici), pe țărmul G. Grand Anse al M. Caraibilor; 3,9 mii loc. (2001). Aeroportul Pearls. Port comercial. Ind. alim. (zahăr, rom, țigarete); produse din hârtie. Stațiune balneoclimaterică. Universitate (1956), Institut de medicină (1976). Biserici: romano-catolică, anglicană și prezbiteriană. Palatul guvernului. Fort. Turism. Fundat de francezi în 1650 și ocupat de englezi în 1783. Între 1885 și 1958 cap. fostei colonii britanice Insulele de Sub Vânt. Din 7 febr. 1974, capitala statului Grenada.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SAINT GEORGE'S [sənt dʒó:dʒi:z], CHANNEL, Canalul ”, str. între Marea Britanie și Irlanda, respectiv între capul Saint Davis (Wales) și capul Carnsore (Irlanda), care unește M. Irlandei cu Oc. Atlantic. Lungime: 160 km; lățime max.: 112 km; lățime minimă: 76 km.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TU L’AS VOULU, GEORGE DANDIN! (fr.) tu ai vrut-o, George Dandin! – Molière, „George Dandin”, act. I, scena 7. Cuvinte de reproș pe care și le adresează eroul ori de câte ori se vede înșelat de soția sa de neam mare. În sens general, reproș ironic: ți-ai făcut-o cu mâna ta.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink