GENTULÍȚĂ, gentulițe, s. f. Diminutiv al lui geantă1; gentuță. – Geantă1 + suf. -uliță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GENTULÍȚĂ s. v. gentuță.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gentulíță s. f., g.-d. art. gentulíței; pl. gentulíțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink