GENTILÓM, gentilomi, s. m. (în societatea feudală apuseană) Nobil, aristocrat. ♦ Fig. Om cu comportări alese, ireproșabile. – Din fr. gentilhomme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GENTILÓM ~i m. 1) (în Europa apuseană din evul mediu) Persoană din societatea înaltă; nobil; aristocrat. 2) fig. livr. Persoană care respectă cu strictețe eticheta; om cu purtare curtenitoare; gentleman. /<fr. gentilhomme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GENTILÓM s.m. Nobil, aristocrat din societatea feudală apuseană. [< fr. gentilhomme, cf. it. gentiluomo].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GENTILÓM s. n. (în societatea feudală) nobil, aristocrat. ◊ (fig.) om cu maniere alese, amabil; distins. (< fr. gentilhomme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GENTILÓM s. v. nobil.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gentilóm s. m. (sil. mf. -om), pl. gentilómi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*gentilóm m. (fr. gentilhomme, it. gentiluomo. V. galantom). Nobil, boĭer. Fig. Bine crescut, cavaler, distins în purtare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink