gebreá, gebréle, s.f. (înv.) otreapă de șters; cârpă, zdreanță.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gebreá (-éle), s. f. – Cîrpă cu care se șterg caii. Tc. cebre (Cihac, II, 579). Sec. XVIII, îmv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gebreá, V. ghebrea.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ghebreá și gebreá f., pl. e (turc. ğebré; sîrb. ğebra). Perie de șters caiĭ. Fig. Om lingușitor, periuță. V. cesală.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink