GEAMLÂC, geamlâcuri, s. n. Perete format din geamuri fixate pe un schelet metalic sau de lemn. ♦ Coridor, verandă, încăpere închisă spre exterior cu un astfel de perete. – Din tc. camlic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GEAMLÂC ~uri n. 1) Perete alcătuit din geamuri. 2) Coridor sau verandă formată din astfel de pereți. /<turc. țamlik.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GEAMLÂC s. (rar) vitraj. (~ul unei marchize.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

geamlâc s. n., pl. geamlâcuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

geamlî́c n., pl. urĭ (turc. ğamlyk). Terasă, balcon saŭ galerie acoperită cu geamurĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink