GAZOGÉN, gazogene, s. n. Aparat sau instalație folosită pentru transformarea unui combustibil solid în gaz² combustibil. – Din fr. gazogène.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GAZOGEN ~e n. Aparat pentru transformarea unui combustibil solid în combustibil gazos. /<fr. gazogene
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GAZOGÉN, -Ă adj. Care emană, care produce gaze. // s.n. Aparat care transformă un combustibil solid în combustibil gazos. [< fr. gazogène, cf. fr. gaz, gr. gennan – a produce].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GAZOGÉN, -Ă I adj. care emană gaze. II. s. n. aparat, instalație pentru gazificarea combustibililor solizi (cărbuni, lemn). (< fr. gazogène)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GAZOGÉN s. (TEHN.) generator de gaz.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gazogén s. n., pl. gazogéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*gazogén, -ă adj. (d. gaz și -gen din idrogen [!]). Se zice despre orĭ-ce aparat care produce gaz, maĭ ales apă gazoasă de băut. S. n., pl. e. Un gazogen.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink