GARDÍST, gardiști, s. m. (În trecut) 1. Agent de poliție care făcea de pază pe străzile unui oraș; sergent de stradă. 2. Legionar. [Var.: (1) vardíst s. m.] – Gardă + suf. -ist.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GARDÍST, gardiști, s. m. (În trecut) Agent de poliție care făcea de pază pe străzile unui oraș; sergent de stradă. [Var.: vardíst s. m.] – Gardă + suf. -ist.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GARDÍST ~ști m. înv. Funcționar la poliție având misiunea de a păstra ordinea publică pe străzile unui oraș; sergent de stradă. /gardă + suf. ~ist
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GARDÍST s.m. (În trecut) Sergent de stradă. [Cf. germ. Gardist].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GARDIST, -Ă adj., s.m. și f. (În trecut) Membru al Gărzii de Fier; legionar2 [în DN]. [< gardă + -ist].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GARDÍST s. v. legionar.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GARDÍST s. v. gardian, paznic, păzitor, sergent.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gardíst s. m., pl. gardíști
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*gardíst m., pl. ștĭ (din vardist și gvardist, forme vechĭ, d. rus. gvardist, germ. gardist, soldat din gardă. V. gardă). Gardian, sergent de stradă, păzitor al stradelor [!] orașelor. Adept al unuĭ partid politic numit „gardă”.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gardist, gardiști s. m. polițist
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink