GARÁNT, -Ă, garanți, -te, s. m. și f. Persoană sau instituție care garantează cu averea sa pentru cineva sau ceva. – Din fr. garant.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de gall | Greșeală de tipar | Permalink

GARÁNT ~ți m. Persoană sau instituție care dă o garanție. /<fr. garant.
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

GARÁNT, -Ă s. m. f. cel care garantează cu veniturile sau averea sa obligațiile unui debitor față de creditor. (< fr. garant)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

GARÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care garantează cu bunurile sale plata datoriei, a obligației cuiva; chezaș. [< fr. garant].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

GARÁNT s. v. cauțiune.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

garánt s. m., pl. garánți
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink